DSC_1776 (Custom)

DESPRE COJOCNA

Comuna Cojocna este una dintre cele mai mari comune ale judeţului Cluj, fiind situată în partea de est a acestuia. Din punct de vedere geografic, este situată în partea de nord-vest a Câmpiei Transilvaniei, dominând colinele înalte cu altitudini cuprinse între 300-480 de metri. Din punct de vedere morfologic, ocupă zona de contact între Masivul deluros al Feleacului şi Câmpia de coline înalte.

Din punct de vedere al încadrării în reţeaua de localităţi, comuna Cojocna este localizată în Câmpia Fizeşului, se întinde pe o suprafaţă de 138,63 km2, având o populaţie de aproximativ 4.429 de locuitori, cu o densitate de 32 loc./km2 (la 1 iulie 2007). Comuna Cojocna se învecinează la vest, nord-vest şi nord cu comuna Apahida, la nord-est cu comuna Căianu, la est cu comunele Suatu şi Frata, la sud cu comunele Aiton, Ceanu Mare şi Ploscoş. Comuna are ca şi centru de comună localitatea Cojocna, iar în componenţa sa intră şi localităţile: Boj-Cătun; Boju; Cara; Huci; Iuriu de Câmpie; Morişti; Straja.

Relieful se prezintă sub forma unor coline despărţite de zone depresionare cu caracter monoton, lucru datorat constituţiei geologice a rocilor aflate în zonă. Energia reliefului este în jur de 200 de metri. Interfluviile sunt înguste şi cu o orientare în general dirijată de cutele diapire. Văile domoale, cu pante reduse, au determinat înmlăştinarea terenului în multe locuri. Alunecări de teren se află sporadic în toată zona, pe întreg teritoriul comunei, unele dintre ele mai vechi, altele de dată recentă.

Masivul de sare se prezintă sub forma unui dom gâtuit cu suprafaţa externă ca o elipsă. Axa mare, cu lungimea de 3 km, are orientarea NV – SE, pe direcţia fostelor saline romane de la poalele dealului Plopi. Masivul de sare se situează, în ansamblul său, într-un teren depresionar care reprezintă, de fapt, o veche zonă de confluenţă a unor pâraie, care astăzi, in cea mai mare parte sunt secate. Pârâul Coştiugului, cunoscut şi sub denumirea de „Pârâul Sărat” este unul dintre cursurile de apă permanente rămase nesecate.

Instabilitatea se traduce prin fisurări sau crăpături în plan orizontal, care foarte de sunt astupate şi nivelate de localnici. De asemenea, mişcările de teren sunt sesizate de localnici numai atunci când afectează casele sau anexele gospodăreşti ale acestora.

Reţeaua hidrografică a zonei de interes este, în general, lipsită de o pânză subterană cu caracter continuu. Aceasta este prezentă sub formă de infiltraţii, cu nivel piezometric ce urmăreşte forma reliefului. Fragmentarea reliefului a făcut ca apele freatice să se găsească la adâncimi mari. Acest fapt a dat posibilitatea exploatării zăcămintelor de sare până la adâncimi de 50 m, în fosta salină a lacului Durgău. Cele mai importante cursuri de apă sunt Pârâul Cojocna, Pârâul Sărat şi Pârâul Cara. Apariţia apei freatice a dus la inundarea salinei şi la formarea ulterioară a lacului Durgău, lângă care este amenajat lacul Ştrand.

Climatul comunei este temperat continental, media anuală a temperaturii fiind de  +9,6° C, cu un minim în ianuarie de -5° C, şi un maxim în luna iulie/august de +20° C. Temperatura maximă absorbită poate atinge valori ce depăşesc 34-35° C, iar cea a minimei absolute -35° C. Precipitaţiile medii anuale sunt de 866 mm. La Cojocna sunt în medie 98 de zile cu ploi, iar din acestea 21 de zile sunt cu ninsoare. Frecvenţa şi viteza vântului se caracterizează prin canalizarea curenţilor prin valea ce străbate comuna.

Lunca largă şi plată, marcată de cruste şi eflorescenţe saline, de la marginea estică a comunei Cojocna, conturează în subsol un masiv important de sare gemă. Pe suprafaţa ocupată de depozite tortoniene eroziunea a creat văi largi, acompaniate de numeroase izvoare sărate, platouri cu nămol sapropelic, sărături şi vegetaţie halofită. Flora comunei Cojocna este influenţată de prezenţa depozitelor salifere subterane, a lacurilor sărate, a microdepresiunilor, cât şi a dolinelor erodate, care condiţionează existenţa unei vegetaţii halofile mozaicale, conţinând aproximativ 175 de specii.

Prin existenţa Băilor sărate, Cojocna îndeplineşte şi funcţiunea de agrement şi tratament balnear. Băile Cojocna au fost amenajate în 1913, în jurul lacurilor sărate Durgău şi Băilor, formate prin surparea unor saline existente încă din antichitate. Funcţiunea balneară este dată de calitatea apelor şi nămolurilor existente, cu efecte terapeutice favorabile în tratarea afecţiunilor reumatismale, ginecologice şi de postură operatorie. Factorii naturali (apa sărată şi nămolurile) de cură, permit dezvoltarea funcţiunii balneare existente. Nămolurile din lacurile Băile şi nr. 3 sunt comparabile din punct de vedere enzimologic cu nămolurile utilizate în terapeutică la Staţiunea Sovata. Cele două lacuri nu au legături naturale între ele, funcţionând ca ecosisteme independente, de natură antropogenă şi constituie atracţia turistică a băilor pe timp de vară şi mai ales pentru petrecerea sfârşitului de săptămână.

Distribuiti pe: