suatu

COMUNA SUATU

Suatu (în maghiară Magyarszovát) este o comună în județul Cluj, Transilvania, România, alcătuită din trei sate: Suatu, Aruncuta și Dâmburile. Satul Suatu are o mare diversitate religioasǎ, fiind întâlnite deopotrivă religia unitarianǎ, reformatǎ, calvinǎ, protestantǎ, catolicǎ, ortodoxǎ, greco-catolicǎ și alte culte recunoscute de lege. Comuna este traversată de un drum asfaltat până în satul Aruncuta, având totodată o rețea de apă potabilǎ de la magistrala Cluj. În cursul anului 2012 s-a început derularea unei investiții privind canalizarea satului , iar în vara 2013 și betonarea unor ulițe din zona centrală a căror canalizare a fost finalizată. La marginea sudicǎ a satului Suatu, spre Aruncuta, se află cătunul Nodvegi, parte componentǎ a satului Suatu și care înainte de 1989 a avut propria școalǎ generalǎ pentru clasele primare. În satul Suatu, la intrare, în apropiere de soseaua Cluj – Reghin, se află o benzinǎrie și un hotel-restaurant. Satul mai deține un frumos lac de acumulare populat cu pește și unde se practicǎ pescuitul sportiv.

De asemenea deține o rezervație floralǎ unicǎ în Europa, respectiv o bisericǎ construitǎ în sec.XIII, declaratǎ monument istoric și o altǎ bisericǎ din sec.XVII. Pe raza comunei se aflǎ numeroase pǎsuni și pǎduri care permit atât posibilitatea dezvoltării de ferme zootehnice cât și organizarea de drumeții specifice turismului rural. Satul Suatu se afla în partea se sud-est a judetului Cluj, la 36 km. de Cluj-Napoca. Se învecineazǎ la nord cu Căianu Mic și Ghirișu Român, respectiv Mociu (nord-est) și cu satul Aruncuta în partea de sud. În partea de est se învecineazǎ cu satul Bercheșiu, iar la vest cu satul Dâmburile. Predomină cernoziomurile și solurile brune de pădure, dispuse în general în mari platouri ce oferă condiții excelente pentru cultura vegetalǎ și creșterea animalelor. Clima este boreală, cu ierni relativ geroase și primăveri reci. Vara este călduroasă, temperaturile atingând în lunile iulie și prima jumătate a lunii august circa 28-30 grade Celsius. Vânturile, în general, sunt reduse ca intensitate, iar precipitatiile sunt relativ numeroase, satul fiind una din zonele județului cu precipitații relativ mari.

Flora și fauna satului este una specifica zonei de silvostepă, predominând salcâm, stejar, gorun, frasin, carpen etc., iar animalele frecvent întâlnite sunt iepuri, căprioara, mistreți, pisica sălbatică, bursucul, dihorul, lupul etc. Dintre păsări menționăm graurul, stancuta, rândunica, barza, codobatura, lăstunul, coțofana etc.

ISTORIC

Atestat documentar in anul 1213 satul are importanța turistică și istorică, fiind cunoscut pentru rezervația floralǎ unicǎ în Europa. De asemenea in sat se afla una din cele mai vechi biserici din Transilvania, construitǎ în secolul al XIII-lea, declaratǎ monument istoric. În primavara anului 1966 în Suatu a fost descoperit un important tezaur monetar, format din 1303 monede de argint, emise în perioada 1611-1648 în mai multe zone din Europa. Obiecte din neolitic găsite pe raza counei în 2011 – fragmente ceramică și fusaiole

De asemenea în localitate, în urma unor cercetări de salvare, executate în anul 1987, s-au descoperit fragmente ceramice romane, respectiv un coronament de monument funerar roman, reprezentând doi lei adosați și între ei un sfinx cu mască funerară. În centrul comunei, lângă moară, s-au descoperit substrucțiile unei clădiri și multe cărămizi romane; este posibil ca tot de aici să provină și un relief, reprezentând pe o față doi gladiatori, iar pe cealaltă, un bărbat călare. Monumentul descris pare a fi un perete de aedicula, iar ansamblul descoperirilor ar putea indica existența în acest punct a unei villa rustica. Tot de pe teritoriul localității provine un denar de la Septimius Severus. Satul are și o importantă economică prin lacul de acumulare populat cu pește, în care se practicǎ pescuitul sportiv.

În Evul Mediu, Suatu a fost un sat preponderent maghiar, aparținând domeniului latifundiar din Unguraș. Satul Suatu s-a format prin unificarea satelor Suatu de Sus și Suatu de Jos. În primavara anului 1966 în comuna Suatu a fost descoperit în gradina casei nr. 348 un tezaur format din 1303 monede de argint, aflate într-un vas de lut care s-a pastrat parțial. Vasul este lucrat cu roata, dintr-o pastă fină, puternic arsă. Pereții lui sunt subțiri de 0,5 cm, neornamentați și în ruptură prezintă două straturi de culoare roșie deschisă, cel interior de culoare cenușie. În interior vasul este acoperit cu un strat subțire de glazură de două nuanțe: castaniu în partea de sus și verzui în partea de jos. Înaltimea vasului este de 12,5 cm, iar diametrul maxim de 12,7 cm. Vasul era acoperit cu un capac de lut ars cu diametrul de 16 cm, din care s-a păstrat un fragment. Cele 1303 monede ale tezaurului sunt emise în perioada 1611-1648, în nu mai puțin de 8 țări sau orașe, respectiv în Transilvania 80 piese, Ungaria 9 piese, Austria o singura piesa, Polonia 1019 piese, Elbing 95 piese, Riga 16 piese, Prusia 80 piese și Pomerania 3 piese.

Tipurile de monedă ce compun tezaurul: 1160 piese de 1, 5 groși, respectiv 85 piese groși mari. De asemenea tezaurul mai cuprinde un număr de 33 monede de 3 groși, 11 monede de cite 1 gros și 14 monede a câte 6 groși. Se presupune că data îngropării tezaurului este perioada 1650-1651. Atât vasul cât și monedele se păstrează la Muzeul din Gherla [5]. Urmele romane descoperite pe teritoriul localității indică existența, foarte probabil, a două așezări rurale:În partea de hotar numită „Fânațele de Jos“, aflată la sud de pârâul Gădălin, în hotarul cu satul Căianul Mic, în urma unor cercetări de salvare, executate în anul 1987, s-au descoperit fragmente ceramice romane, care indică o locuire sporadică în acest punct. Tot în această zonă, la aproximativ 500 m de hotarul satului Căianul Mic, s-a descoperit, incidental, în 1987, un coronament de monument funerar roman, reprezentând doi lei adosați și între ei un sfinx cu mască funerară.În punctul „Dijmași“, situat pe ambele maluri ale pârâului Gădălin, în dreptul casei lui Ioan Brumar, care aparține de satul Căianul Mic, se află fragmente ceramice romane.Cele trei puncte cu descoperiri aparțin, foarte probabil unei singure așezări, dezvoltate pe valea Gădălinului.De asemenea ,în centrul comunei, lângă moară, s-au descoperit substrucțiile unei clădiri și multe cărămizi romane; este posibil ca tot de aici să provină și un relief, reprezentând pe o față doi gladiatori, iar pe cealaltă, un bărbat călare. Monumentul descris pare a fi un perete de aedicula, iar ansamblul descoperirilor ar putea indica existența în acest punct a unei villa rustica. De pe teritoriul localității provine un denar de la Septimius Severus.

DEMOGRAFIE

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Suatu se ridică la 1.737 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 1.945 de locuitori. Nu există o etnie majoritară, locuitorii fiind maghiari (48,19%), români (39,61%) și romi (9,44%). Pentru 2,53% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, nu există o religie majoritară, locuitorii fiind ortodocși (33,51%), unitarieni (26,83%), reformați (21,42%), greco-catolici (10,19%), adventiști de ziua a șaptea (2,71%) și penticostali (1,09%). Pentru 2,53% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La 31 decembrie 2013, conform fișei comunității Suatu comunicată Prefecturii Cluj, comuna Suatu număra 1699 locuitori, din care: maghiari 835 locuitori; români 691 locuitori; romi 160 locuitori; alte nationalități 13 locuitori.

Distribuiti pe: