Sit arheologic Soporu de Campie

Pe locul numit „Măzăriște“, la dreapta drumului ce iese din sat {drumul de la „Șură”, spre Aruncuta }, pe o terasă, există o așezare din epoca romană. La poalele dealului „Cuntenit“ sau „Hodaie“, situat la aproximativ 2 km sud de sat, s-a descoperit și apoi s-a cercetat sistematic, între anii 1956-1961, un cimitir mai vechi al satului. S-au dezvelit, în total, 189 de morminte, la care se adaugă cele distruse până la începerea cercetărilor, astfel că numărul total de morminte a fost estimat la 215. Dintre mormintele cercetate, 168 erau de incinerație, iar 21 de înhumație. La toate mormintele de incinerație arderea defuncților s-a făcut la ustrinum, iar după modul cum au fost depuse resturile incinerării s-au constatat următoarele tipuri de morminte:

  • morminte cu urnă depusă într-o groapă simplă, 136;
  • morminte cu urnă, aceasta fiind depusă într-o cutie formată din lespezi de piatră, 3;
  • morminte cu urnă depusă într-o groapă acoperită cu un podium din lespezi, 2;
  • morminte fără urne, cu resturile incinerării depuse direct într-o groapă simplă, de mici dimensiuni și forma rotund-ovală, 27.

În cele mai multe cazuri s-au folosit drept urne vase de uz comun, întregi sau fragmentare îndeosebi oale de factură romană, cu și fără toarte, lucrate din pastă fină roșie sau din pastă cenușie-brună, zgrumțuroasă, precum și oale de factură dacică, lucrate cu mâna din pastă grosieră, de culoare cenușie-negricioasă și cu ornamentele specifice ceramicii dacice: butoni mici, brâuri alveolate sau crestate. Cele mai multe urne erau acoperite cu capace speciale sau cu capace improvizate din cești dacice, lespezi de gresie, farfurii, străchini, funduri de oală. Urnele erau umplute doar parțial și conțineau oase calcinate, cenușă și cărbune și obiectele de inventar. Într-un mormânt cu cistă de piatră s-au descoperit două urne, fiind vorba, foarte probabil, de două înmormântări succesive. Mormintele acoperite cu un podium de lespezi de piatră aveau urnele acoperite cu capace, iar podiumul avea circa 1mp și se afla cu 5–7 cm deasupra urnelor. Mormintele fără urnă aveau o groapă simplă, nearsă și conțineau oase calcinate, cenușă, foarte rar fragmente ceramice, niciodată vase întregi și doar într-un singur mormânt s-a găsit o fibulă de bronz, fragmentară. Mormintele de înhumație au aparținut, toate, unor copii sub 7 ani. Ele erau situate la adâncimi de aproximativ 1 m și erau, în general, lipsite de inventar.

În două astfel de morminte s-au găsit fragmente de vase romane, iar într-unul, fragmente dintr-o oală dacică. Aceste morminte apar pe toată suprafața cimitirului și sunt contemporane cu cele de incinerație. În ansamblul cimitirului, ceramica dacică s-a descoperit în 62 de morminte, în 45 este asociată cu cea romană, în restul mormintelor apare singură. Inventarul mormintelor, mai mult prezent în cele cu urnă, constă, pe lângă fragmentele ceramice depuse cu ofrande, din: obiecte de podoabă corporală (cercei și inele din argint, mărgele de forme și din materiale diverse, brățări din fir de argint sau din bronz, pandantive din fier sau bronz), accesorii vestimentare (fibule din bronz sau fier, ace), mai multe lame de la cuțitașe din fier, cuțite de fier, butoni și aplice stilizate din bronz, fusaiole din lut ars și 6 monede de bronz de la Traian, Faustina I, Marcus Aurelius și Crispina Commodi. Obiectele de podoabă poartă urmele trecerii lor prin foc. Pe suprafața cimitirului au fost descoperite mai multe lespezi de piatră locală, interpretate ca semne de căpătâi. Pe baza întregului material arheologic și a caracteristicilor sale, cimitirul de la Soporu de Câmpie a fost datat începând cu mijlocul sec. II, până la sfârșitul epocii romane și atribuit unei comunități autohtone din provincie.

Distribuiti pe:

Lasa-ne un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *