ceanu mare

COMUNA CEANU MARE

Ceanu Mare este o localitate din județul Cluj, Transilvania, România, reședința comunei cu același nume. Comuna se află la o distanță de 61 km, față de Cluj-Napoca, și la 20 de km de cel mai apropiat oraș, Campia Turzii. Amplasată în cea mai mare parte în bazinul Valea Lată și Valea Largă, comuna se suprapune unitații colinare, formată din dealuri joase, Campia Transilvaniei. Suprafața comunei este de 9508 ha, iar populația este de 4.472 locuitori. Satele aferente comunei Ceanu Mare: Boian, Bolduț, Ciurgău, Dosu Napului, Fânațe, Hodăi-Boian, Iacobeni, Stârcu, Morțești, Ștrucut, Valea lui Cati și Andici, Cătunul Andici a fost dezafectat in anul 1985, când a fost dărâmată ultima locuință. La nord, teritoriul comunei se învecineaza cu comuna Cojocna, nord-vest se învecinează cu comuna Frata, la vest cu comuna Ploscoș, la sud cu comunele Viișoara și Tritenii de Jos iar la est vecină îi este comuna Valea Largă din județul Mureș. Clima zonei este temperat-continentală, moderată. Pe teritoriul acestei localități se găsesc izvoare sărate.

Comuna se afla in vecinatatea Depresiunii Turda, care este in aval de frumosele masive ale Cheii Turzii,la circa 25 Km inspre Est, pe soseaua dintre Campia Turzii – Mociu, avand ca insotitor la drum, frumoasa ,,Vale a Ceanului”, care izvoraste din satul Aruncuta, langa Soporu de Campie, devenind un afluent bogat al Raului Aries. In imediata vecinatate se afla Municipiul Campia Turzii, cu platoul  colinar al sesului Capia Turdei care se invecineaza cu: aeroportul de la Luna, Mormantul lui Mihai Viteazu, sau cu marile ferme agricole din satul Viisoara si  din Poiana. Raul Aries curge ca afluent in Raul Mures, avand izvorul in localitatea Arieseni de langa orasul Campeni din M-tii Apuseni, in cursul lui travesand frumosele stramtori: Cheile  Burului, Depresiunea Salciua, si Depresiunea Campeni, strajuite de  versanti de-o rara frumuste.

Satele comunei Ceanu Mare, in numar de 12 sate, populate cu locuitori harnici, care s-au integrat in economia rurala prin multiple activitati si indeletniciri: cresterea animalelor, agricultura, mici intreprinderi sau exploatatii, si microferme agricole. In apropierea satelor Boldut se afla o frumoasa padure de foiose , care constituie un  prilej de popas si relaxare, la fel si in zona vecina cu Iuriu de Campie, se afla o a doua zona impadurita, cu suprafete mari de : atar, ulm, alun, corn si frasini, iar in apropiere de Valea lui Cati, se gaseste o plantatie foarte tanara de arbusti tineri de foiose, care continua zona de cercetare a Statiunii Agricole Turda- „Perdelele din Boldut „.

ISTORIC

Descoperirile arheologice din Ceanu Mare, Hodăi-Boian, Bolduț, Iacobeni și Boian-Sat atestă faptul că aceste meleaguri au fost locuite înca din timpul daco-romanilor. Cea mai veche atestare documentară indirectă a Ceanului datează din 1293 dintr-un document emis de Cancelaria Regelui Andrei al Ungariei. Istoria reține consemnate și „mișcarile de protest” ale localnicilor, fața de celebrul „Protest al memorandiștilor” precum și prezența la „Marea Adunare de la Alba” din 01.12.1918 când, dupa Unire se consolidează pe aceste meleaguri, o civilizație compactă și omogenă care nu a putut fi integral distrusă cu toate presiunile regimului comunist.

Satul apare menționat în anul 1293 sub denumirea de Chan într-un document al Cancelariei Regelui Andrei al Ungariei. Satele Boian și Iacobeni apar menționate din secolul al XIV-lea , iar celelalte așezări ale comunei au fost înființate după evul mediu. Ulterior, în 1439 apare menționat sub denumirea deMesechan, iar în 1449 Mezewchany. În documente din 1465, este menționată existența în zonă a unor sate românești cneziale, cum ar fi „Voievodatul Cean„, cu centrul în localitatea Cean. Reprezentanți ai comunei au fost prezenți în 1918 la adunarea de la Alba Iulia prin care s-a hotărât unirea Transilvaniei cu România. Pe Harta Iosefină a Transilvaniei din 1769-1773 (Sectio 096) apare sub numele de Mezö Csán (Ceanul de Câmpie).

DEMOGRAFIE

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Ceanu Mare se ridică la 3.531 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 4.322 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (88,45%). Principalele minorități sunt cele de romi (5,98%) și maghiari(2,18%). Pentru 3,34% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși(85,39%), dar există și minorități de penticostali (5,75%) și reformați (1,78%). Pentru 3,54% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.

Distribuiti pe: