frata

COMUNA FRATA

Frata este un sat a carui existenta a fost mentionata foarte tarziu in documentele istorice scrise, abia la inceputul secolului al XIII-lea, desi descoperirile arheologice atesta o locuire cu mult mai veche (mentionat in harti in anul 271 d. Hr.). Frata este situata in regiunea cu dealuri despadurite si vai adanci din asa numita Campie a Transilvaniei. Această comună are o suprafață totală de 73,01 km, iar în componența sa intră opt sate: Frata-reședința comunei, Berchieșu, Oaș, Olariu, Pădurea Iacobeni, Poiana Frății, Răzoare și Soporu de Câmpie. Față de reședința comunei, satele sunt situate la distanțe cuprinse între 8km-satul Poiana Frății şi 2km-satul Olariu. Legătura comunei cu celelalte localități se face prin drumul județean Câmpia Turzii-Mociu, iar de aici pe șoseaua națională spre Cluj sau Reghin.

POPULATIA

Comuna Frata are populaţie de 4343 de locuitori, o suprafaţă totală de 73 de km 2, iar densitatea populaţiei este de 59,5 locuitori/ km2. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Frata se ridică la 4.242 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 4.382 de locuitori. Potrivit figurii de mai jos majoritatea locuitorilor sunt români (84%). Principalele minorități sunt cele de romi (12%) și maghiari(4%).

Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (68,01%), dar există și minorități de greco-catolici (9,5%),penticostali (6,15%), martori ai lui Iehova (3,96%), reformați (3,06%), adventiști de ziua a șaptea (2,31%), baptiști (1,65%) și romano-catolici (1,18%). Pentru 3,96% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.

CLIMA

Clima localitații este in strânsă legătură cu altitudinea si formele de relief. Iernile sunt destul de reci, toamnele și primăverile generoase, dar cu bruște schimbări de temperatură, favorizand apariția brumelor. Temperatura medie anuală este de 8,8*C (pentru iarnă temperatura medie este de 4,6*C, dar în unele ierni a ajuns la -28 sau -33*C; pentru vară media este de 11,8*C, cu zile caniculare de +38 sau +40*C). Fenomenul de îngheț se produce la sfârșitul lunii octombrie, iar data ultimului îngheț la începutul lunii mai. Precipitațiile au media anuală de 590-600mm. Vânturile au frecvența de 78,1%. Cea mai mare frecvență o au vînturile de SE și S.

ISTORIC

În Evul Mediu sat cu populație de origină etnică mixtă (maghiari și români). Istoricul G. Popa Lisseanu a scris despre vizita făcută în satul Frata, în 1242 de către călugărul italian Rogerius, imediat după invazia mongolilor. Biserica Romano-Catolică a fost preluată în 1570 de cultul unitarian, iar după 1600 de cultul reformat-calvin. Din registrul recensământului (conscripțiunii) organizat(e) în Ardeal de Episcopul Ioan Inocențiu Micu Klein, în anul 1733, aflăm că în localitatea românească  Frata,situata la 39 km de Cluj-Napoca, populația era de 100 de familii, cu alte cuvinte, de circa 500 de locuitori. Din același recensământ, mai aflăm că în Frata anului 1733, erau recenzați 3 (trei) preoți greco-catolici, și anume Vaszilie (adică Vasilie), Vaszilie 2 (un alt Vasilie), precum și Todor (probabil Theodor sau Toader, ori Tudor). Nu cunoaștem numele lor de familie. De asemenea, aflăm, din aceeași conscripțiune, că în satul Frata exista o casă parohială, precum și o biserică. Numele localității, ca și cel al preoților, de altfel, apar în limba română, dar cu ortografie maghiară. de exemplu „Fráta”, întrucât conscripțiunea era destinată unei comisii compuse din neromâni și în majoritate unguri.

DEMOGRAFIE

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Frata se ridică la 4.242 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 4.382 de locuitori.[4] Majoritatea locuitorilor sunt români (80,86%). Principalele minorități sunt cele de romi(11,6%) și maghiari (3,51%). Pentru 4,03% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[5] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (68,01%), dar există și minorități de greco-catolici (9,5%), penticostali (6,15%), martori ai lui Iehova(3,96%), reformați (3,06%), adventiști de ziua a șaptea (2,31%), baptiști (1,65%) și romano-catolici (1,18%). Pentru 3,96% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.

FLORA SI FAUNA

Vegetaţia este variată. Asociaţiile lemnoase sunt formate din păduri compacte sau pâlcuri de fag, gorun, carpen, conifere şi alte plantaţii. Asociaţiile ierboase de pe păşuni, fâneţe sau terenuri cultivate sunt formate din ierburi şi buruieni. În terenurile umede creşte trestia, pipirigul şi mătasea broaştei.Teritoriul comunei este o zona care adaposteşte numeroase specii de păsări cum sunt: rândunica de casă, cucul, barza şi graurul. Dintre răpitoarele de noapte fac parte cucuveaua, iar dintre răpitoarele de zi, uliul.

În pădurile de pe teritoriul comunei trăiesc: vulpea, bursucul, dihorul, nevastuica, căprioara, ţapul, mistreţul, liliecii, cărtiţa, ariciul, iepurele, veveriţa, soarecii de câmp, popandăul şi hărciogul. În trecut, pădurile comunei Frata ocupau o suprafaţă mult mai mare decât în prezent. Tăierile de păduri din anii 1950-60, și de după 1989 au distrus în mare parte pădurile care existau aici, fondul forestier fiind afectat serios. Pădurile comunei Frata adăpostesc dintre conifere pinul, iar dintre foioase: gorunul, carpenul, frasinul, paltinul, arţarul, teiul roşu, teiul alb, salcâmul şi mai rar intâlniţi: stejarul propriu-zis, arinul negru, salcia moale, plopul alb, plopul negru. Arbuştii de aici aparţin unor familii deosebite: cornul, unul dintre cei mai mari arbuşti de la noi, sângerul, alunul, lemnul câinesc, socul, cătina.

Fauna este formată din mistreți, căpriori, vulpi, iepuri, fazani, potârnichi, rața sălbatică, viezurele.

RESURSE HIDROGRAFICE

Bazinul hidrografic al comunei Frata aparţine râului Mureș în cursul său mijlociu. Văile secundare se colectează în cea principală numită Valea Frăţii care se varsă prin pârâul Luduş în Mureş. În Berchieşu, pe Valea Bercuţului, la sfârşitul secolului al XIX-lea, se mai vedeau urmele unui lac pentru creşterea peştilor. Bercuţul, după un curs de 3200 m, dispare în albia care vine de la Crişeni.

În prezent, reţeaua hidrografică este slab reprezentată, apele având debit mic şi inconstant. În satul Soporu de Câmpie există părăul Valea Larga, cu debit pe întregul parcurs al anului.

Distribuiti pe: